Poziția mea cu privire la descentralizarea Autorităţii de Management pentru Programul Transfrontalier România-Ungaria 2014-2020 1

Poziția mea cu privire la descentralizarea Autorităţii de Management pentru Programul Transfrontalier România-Ungaria 2014-2020

Inițiativa de descentralizare și de relocare pe zona de graniță a Autorității de Management a Programului Transfrontalier România-Ungaria 2014-2020 și a Secretariatului Tehnic mi-a aparținut și a fost susținută public de către mine pentru prima dată în cadrul unei ședințe RO-HU organizată la Szeged, în decursul lunii februarie 2013.

Am luat cuvântul în plenul acelei ședințe, la capătul a 6 luni de eforturi personale depuse pentru sincronizarea celor 8 județe românești și maghiare de pe graniță și după discuții purtate inclusiv cu factori decizionali de la Bruxelles și am reușit să obțin 7 din 7 voturi favorabile, spre surprinderea reprezentanților guvernelor celor două state prezenți la fața locului.

De subliniat este faptul că propunerea mea a fost sprijinită cu fermitate și de către oficialitățile județene maghiare, în pofida tendințelor de centralizare manifestate în acest moment în Ungaria de către administrația centrală.

Pentru îndeplinirea dezideratului enunțat ar fi fost nevoie de crearea unei entități juridice de sine stătătoare, o Grupare Europeană pentru Cooperare Teritorială (GECT), prin asocierea celor 8 județe și a unor autorități publice județene și centrale. Această entitate ar fi putut prelua Autoritatea de Management.

Unul dintre argumentele pe care le-am invocat în favoarea plasării Autorității de Management a Programului Transfrontalier România-Ungaria 2014-2020 pe graniță a fost cel derivat din tendințele actuale de descentralizare manifestate în spațiul european, în scopul valorificării resurselor în acord cu necesitățile specifice ale fiecărei regiuni în parte, oferindu-li-se în acest fel autorităților publice locale posibilitatea de a-și gestiona singure, în mod mai eficient, prioritățile.

Din păcate, acel vot al reprezentanților județelor din cadrul ședinței de la Szeged – consultativ, ce este drept, dar ferm – nu a fost luat în considerare printr-o analiză serioasă de către cele două guverne, el fiind perceput doar ca un semnal de alarmă în ceea ce privește dorința de autodeterminare locală în implementarea acestui program. Așa se face că, după negocieri interstatale foarte dure, guvernul de la București a reușit să preia în Capitală Autoritatea de Management pentru exercițiul financiar 2014 – 2020.

Interesant de remarcat este însă faptul că guvernul maghiar a revenit asupra deciziei sale inițiale și ar fi fost dispus, în luna decembrie 2013, să susțină propunerea mea de relocare a Autorității de Management și a Secretariatului Tehnic pe zona de graniță.

Implicarea mea în acest demers inovator mi-a fost de folos și nu o regret, în pofida faptului că am depus eforturi considerabile, având în vedere experiența acumulată în timpul procesului de negociere și susținere tehnică și relațiile diplomatice pe care mi le-am clădit.

În plus, miza acestei negocieri a fost una mare și principială, în contextul în care fondurile alocate Programului Transfrontalier România-Ungaria se ridică la aproximativ 220 de milioane de euro, constituind astfel o sursă de finanțare importantă pentru multe dintre proiectele medii și majore ale județului Timiș și ale județelor situate pe graniță, inclusiv pe fondul finanțării mai mult decât precare a județului nostru de la bugetul consolidat de stat. Și aceasta în condițiile în care contribuția Timișului la acest buget este una dintre cele mai mari din țară.

Referințe media:

Protecţia mediului şi promovarea transportului durabil, obiective comune pentru România şi Ungaria

Poziția mea cu privire la descentralizarea Autorităţii de Management pentru Programul Transfrontalier România-Ungaria 2014-2020 1

0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *