Primării din judeţ refractare la proiectele Consiliului Judeţean

Primării din judeţ refractare la proiectele Consiliului Judeţean

28 iulie 2013

Despre relaţia Consiliului Judeţean Timiş cu Primăriile din judeţ s-a discutat destul de mult în actualul mandat, mai ales pe tema finanţării împărţite mai mult sau mai puţin pe criterii obiective. Discuţiile au fost reluate şi la ultima şedinţă de plen când reprezentanţii conducerii administraţiei judeţene s-au plâns că mai multe Primării din judeţ ar fi refractare la programe sau proiecte coordonate de C.J. Timiş.

 

Administraţii locale contra

La ultima şedinţă de plen a C.J. Timiş, conducerea a adus în discuţie colaborarea cu o serie de Primării din judeţ, sau mai bine zis lipsa colaborării, con­silierii judeţeni fiind rugaţi să discute cu primarii „ca aceştia să răspundă la timp şi cu datele solicitate pentru diversele ini­ţiative pe care C.J. Timiş le are în ceea ce priveşte dezvoltarea judeţului”.

Vicepreşedintele C.J. Ti­miş, Marian Vasile, a declarat în acest context că „de fiecare dată când am dorit să implicăm şi Primăriile din judeţ şi le-am solicitat diferite informaţii şi date, acestea au răspuns în pro­porţie de 20%”. Reprezentantul administraţiei judeţene a dat exemplul proiectului „Ghidul investitorului”, în cazul căruia, „deşi toţi primarii se plâng că nu au investitori”, când C.J. Ti­miş a solicitat fişa pentru a in­clude fiecare unitate adminis­trativă în parte în acest ghid, au existat Primării care„au co­mu­nicat cu foarte mare greu­tate sau deloc datele solicitate”.

Un alt exemplu dat a fost cel al Planului de Amenajare Te­ritorială: „Acest plan este în­tr-o stare foarte avansată, chiar am avut zilele trecute o întâlni­re cu firmele de consul­tanţă şi, din păcate, nu se mai pot intro­duce unele date pe care le-am primit cu întârziere de la Pri­mării”, a mai precizat vicepre­şedintele C.J. Timiş.

O altă iniţiativă la care oficialii judeţeni spun că s-au lovit de refuzul de colaborare al unor Primării este cea legată de Master Planul Energetic din Timiş. „Împreună cu Asociaţia pentru Managementul Energiei din judeţul Timiş, am iniţiat acest demers, unicat în ţară, pen­tru că nu e vorba despre un Plan de acţiune energetică sau o strategie energetică, ci de un Master Plan adevărat care por­neşte de la evaluarea situaţiei actuale, respectiv o balanţă energetică pentru a vedea cine produce, cine consumă şi care sunt măsurile ce se impun, ast­fel încât, în următorii zece ani să avem o dezvoltare durabilă. Şi în acest caz primarii se co­desc, nu răspund la timp, nu au acurateţea necesară în transmi­terea datelor solicitate”, a mai declarat Marian Vasile.

Ca efect al acestei lipse a unei colaborări eficiente cu Pri­măriile, pe acest proiect legat de Master Planul Energetic, reprezentanţii C.J.Timiş au dat exemplul platformei U.M.T., cu precizarea că „în acea zonă avem multe companii multina­ţio­nale care doresc să îşi ex­tindă capacitatea de producţie, iar pentru acest lucru au nevoie de capacitate energetică supli­mentară, dar noi în acest mo­ment nu ştim care este balanţa energetică şi ce putem face”.

De aceea, conducerea C.J. Timiş a făcut apel la consi­lierii judeţeni să intervină pe lângă primari pentru a-i deter­mina pe aceştia să înţeleagă necesitatea iniţiativelor desti­nate atragerii de investitori şi dezvoltării judeţului.

 

„Nu e de ajuns ca programele C.J. Timiş să fie promovate doar prin presă”

În opinia unor consilieri judeţeni, solicitarea ca aleşii judeţeni să intervină pentru fa­cilitarea relaţiei de colaborare cu Primăriile este surprinză­toare, ţinând cont de faptul că executivul C.J. Timiş, nu con­silierii judeţeni, trebuie să aibă în primul rând o legătură direc­tă şi foarte bună cu Primăriile.

Consilierul judeţean P.D.-L. Marius Martinescu spune că şi C.J. Timiş ar trebui să-şi pro­moveze mai mult şi mai bine proiectele şi programele de interes, pentru a se asigura de cooperarea Primăriilor: „Este foarte clar că nu se poate rea­liza o legătură de colaborare prin constrângeri legate de fi­nanţare, ci doar prin dialog. Din acest punct de vedere, şi C.J. Timiş are partea sa de vină, pentru că nu consider că toate programele şi proiectele de in­teres judeţean au fost populari­zate şi mediatizate aşa cum tre­buie, în aşa fel încât informaţii­le necesare să ajungă la toate Primăriile care ar trebui impli­cate în acele proiecte. În niciun caz nu e de ajuns ca progra­me­le C.J. Timiş să fie promovate doar prin presă”. În plus, apre­ciază Marius Martinescu, şi preşedintele C.J. Timiş mai are de învăţat pe partea de comu­nicare, şi de aceea, acum, când s-a stabilit, prin hotărâre ca ale­şii judeţeni să urmeze diverse cursuri de specializare,„am in­sistat pe ideea ca reprezen­tanţii conducerii C.J. Timiş să fie primii care urmează acest gen de cursuri”.

 

Programe judeţene de sănătate cu 53 de beneficiari

Un exemplu de colaborare imperfectă între C.J. Timiş şi Primării este cel legat de o serie de programe de sănătate. Astfel, la penultima şedinţă a C.J. Timiş, reprezentanţi ai grupului de consilieri P.D.-L.au atras atenţia asupra unor pro­grame de sănătate care s-au derulat foarte bine ani de zile, dar care s-au poticnit în mod inexplicabil după alege­rile lo­cale de anul trecut.

Consilierii locali spun că, timp de şapte – opt ani, mai multe programe de sănătate, stopate acum în unele loca­lităţi, s-au derulat fără pro­bleme prin Primăriile din judeţ. A fost dat în acest sens ca exemplu Programul Profilaxia rahitismului la sugari, care viza acor­darea gratuită a Vi­gan­­tolului, Programul naţional de profilaxie a anemiei feri­prive la sugari, prin  care erau acor­date gratuit siropuri ce conţin fier, Programul naţional de profilaxia anemiei feriprive la gravide, prin care se acor­dau gratuit produse ce conţin fier, Programul naţional de plan­ning familial, care se de­rula doar în mediul rural, unde pe lângă consultaţii gratuite se acordau gratuit şi anticon­cep­ţionale tablete, injectabil sau prezervative, şi Programul na­ţional de profilaxia rahitis­mului, prin acordare gratuită de lapte praf.

Consilierii judeţeni care au atras atenţia asupra bloca­jului acestor programe spun că este de neînţeles cum unele din aceste programe, care funcţionează foarte bine din 2001, s-au blocat acum din cauză că, la unele Primării, du­pă schimbarea conducerii anul trecut, primarii nu îşi impul­sionează asistenţii sociali să realizeze demersurile pentru realizarea formalităţilor nece­sare, ridicarea produselor gra­tuite şi distribuirea lor.

Problema a fost reluată şi la ultima şedinţă de plen, când a fost prezentată o informare pe această temă. Astfel, deşi se poate estima că necesarul la nivelul judeţului este mult mai mare, din cauza implicării unor Primării s-a ajuns la situa­ţia incredibilă în care doar 53 de sugari beneficiază în tot Ti­mişul de lapte praf gratuit prin acest program.

„Referitor la laptele praf – ştiu că legislaţia a fost mo­dificată şi nu mai este atât de permisivă, dar nici atât de restrictivă nu poate fi. În Timiş sunt 416 medici de familie. În medie, pe un medic de familie sunt 16 sugari. Acest lucru înseamnă 6.656 de sugari. Dacă spunem că doar cinci sugari pe medic de familie au probleme, atunci înseamnă că sunt 2.080 de sugari, iar dacă un sugar la un medic de fa­milie ar avea probleme, atunci înseamnă că vor fi 416 sugari, deci nu 53 de sugari aşa cum se menţionează în informarea prezentată. Nu pot să cred că în anul 2013 s-a repartizat lapte praf pentru doar 53 de sugari”,spune consilierul ju­deţean P.D.-L. Georgeta Rus care a atras atenţia asupra disfuncţionalităţilor legate de aceste programe.

O situaţie similară a fost remarcată şi în cazul progra­mului de combatere a rahitis­mului la copii. „Referitor la profilaxia rahitismului – pro­filaxia este definită ca metodă preventivă. Făcând din nou acelaşi calcul simplu, reiese că sunt 6.656 de sugari din Timiş, Dacă le acordăm doar un fla­con de Vigantol, pentru că nu putem face excepţii, nu există alte criterii, întrucât este obli­gatoriu ca toţi sugarii să con­sume un flacon de Vigantol pe luna, adică 79.000 flacoane pe an. Nu sunt 450 de copii cum spuneţi în informare. Profila­xia se face la toţi sugarii”, a precizat, în aceeaşi şedinţă de plen, Georgeta Rus.

Răspunsul la aceste inter­pelări a venit din partea preşe­dintelui C.J. Timiş, Titu Bojin, care a declarat că între admi­nistraţia judeţeană şi Primării nu există o legătură de subor­do­nare, iar C.J. Timiş nu le poa­te impune Primăriilor să par­ticipe la anumite programe:„Noi nu putem da indicaţii pri­marului când şi cât să ceară şi nici medicilor de familie din lo­calităţile respective sau Direc­ţiei de Sănătate Publică nu le putem spune câţi copii sunt şi câţi beneficiază de aceste pro­grame. Nu există relaţii de sub­ordonare a Primăriilor faţă de Consiliul Judeţean, astfel în­cât să-i putem trage la răspun­dere de ce nu au solicitat mai multe anticoncepţionale, mai multe flacoane de Vigantol sau mai multe pachete de lapte praf”.

Cu toate acestea, rămâne problema banilor alocaţi de la Guvern pentru aceste pro­grame de sănătate, bani care nu sunt cheltuiţi în judeţ doar pentru că unele Primării nu vor să se implice.

http://www.timpolis.ro/arhiva/articol-primarii-din-judet-refractare-la-proiectele-consiliului-judetean-24917.html

 

 

0 replies

Leave a Reply

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *