Constituirea clusterelor de turism și agricultură din județul Timiș și Banat, ianuarie 2014

La finalul lunii ianuarie 2014, am organizat ședințele de constituire a celor două clustere al căror inițiator am fost: Clusterul de Turism Banat și Clusterul pentru Agricultură Banat.

Ședințele AGA de constituire a celor două clustere au reprezentat finalitatea concretă a celor șase luni de demersuri anevoioase în care m-am străduit să aduc la aceeași masă numeroși actori importanți din domeniile public, privat, universitar și non-profit, care sunt pilonii pe care se sprijină aceste asociații de tip european.

Am lansat ideea înființării celor două clustere în luna iulie 2013 și în decursul celor șase luni care au urmat am purtat discuții cu reprezentanții tuturor domeniilor relevante, în vederea identificării elementelor sinergice capabile să coaguleze cele două clustere, structuri pe care Uniunea Europeană le percepe ca fiind unii dintre pilonii foarte importanți capabili să contribuie la atingerea obiectivelor Strategiei Europa 2020.

Convingerea mea este că necesitatea constituirii unui cluster pe turism derivă din potențialul ridicat al județului Timiș, reprezentat de numeroasele clădiri de patrimoniu, monumente istorice, situri și zone naturale care sunt valorificate ineficient sau aproape deloc. Problema majoră care trebuie depășită este reprezentată de absența unei strategii la nivel județean, fapt care face imposibilă nu doar dezvoltarea turismului, ci și corelarea unor demersuri (inter)instituționale punctuale și a unor inițiative izolate existente în domeniu.

În ceea ce privește agricultura, înființarea clusterului este legitimată de potențialul agricol foarte mare pe care îl are județul Timiș, primul județ ca suprafață agricolă din țară, dar și de reprezentarea puternică la nivel județean a multor subsectoare agricole: viticultură, legumicultură, pomicultură, apicultură, creșterea animalelor etc.

Consider că în acest domeniu prioritățile sunt reprezentate de crearea cadrului și premiselor favorabile cercetării în domeniul agricol, planificării colective, desfacerii avantajoase a produselor, mai ales a celor autohtone, și creării unui lanț de producție care să acopere, în domeniul vegetal de exemplu, toate segmentele producției, de la sămânță la cultivarea, recoltarea și procesarea produselor.

În ambele cazuri, prioritățile care stau în fața membrilor clusterelor sunt definirea unor strategii proprii coerente, a unor obiective inteligente în beneficiul tuturor membrilor clusterului și implementarea de proiecte finanțate în primul rând din sursele nerambursabile disponibile pe exercițiul financiar 2014 – 2020.

Timișoara, 27 ianuarie 2014